0 MICĂ ÎNCURCĂTURĂ

SĂ NU VINZI CASTRAVEȚI GRĂDINARILUI

NICOLAE IORGA în anul 1931 ( în centru cu barbă)

Fiind în trecere prin Zurich, Nicolae Iorga a intrat în pravălia unui anticar. Aici a cerut să i se arate lucrările mai însemnate despre istoria poppoarelor din sud-estul Europei. Anticarul, foarte amabil, i-a adus ISTORIA IMPERIULUI OTOMAN, scrisă chiar de Iorga.

Nu mă interesează, a replicat savantul.

Intrigat de refuz, negustorul i-a oferit alte lucrări de același autor. Răspunsul lui Iorga a fost același. Atins în amorul propriu, anticarul i-a replicat ospetelui:

V-am oferit tot ce aveam mai de valoare. Nu vi se pare că mă ofensați prin refuzul dumneavoastră?

Izbucnind în râs, Iorga i-a explicat cine este, lămurind astfel încurcătura. A doua zi, în vitrina cea mai expusă a magazinului, puteau fi văzute, la loc de frunte, operele marelui savant purtănd autograful acestuia.

PAT

PAT CELEBRU

Intr-un muzeu, ghidul explică unui grup de turiști:

-Acesta este un pat celebru, poate cel mai celebru din lume. In el au dormit Goethe, Napoleon, Rossini, Balzac și multe alte celebrități.

Cred că dormeau foarte prost, înghesuiți toți la un loc, a replicat un mucalit.

Alte bancuri cu temă muzicală:

COAPTE ȘI RĂSCOAPTE

NU VOR SĂ MĂNÂNCE?

Dacă grecii credeau în oracole, romanii erau încredințați că păsările pot prezice viitorul. Iată de ce armatele Romei erau de cele mai multe ori însoțite de ,, găini sacre,, . Înaintea oricărei bătălii li se aruncau grăunțe. Dacă le ciuguleau, era semn bun, dacă nu – bătălia se amâna. Totuși, nu toți generalii romani aveau naivitatea să creadă în asemenea preziceri. așa stând lucrurile, în preajma unei bătălii navale, păsările sacre au refuzat hrana oferită . Totuși, consulul Claudius Pulcher, sigur pe superioritatea vaselor sale, a hotărât să înceapă bătălia:

-Nu vor să mănânce? a spus el. Le voi învăța să bea!

Și a dat poruncă să fie aruncate păsările în mare. Astfel luciditatea a fost mai presus de superstiție.

https://draganestivlasca.wordpress.com/2012/05/01/cocos-si-gaini-brahma/ : Cocoș și gaini Brahma

Oare noi, românii de azi, în anul de grație 2021, în ce mai credem?

Alte COAPTE ȘI RĂSCOAPTE :

https://imaginecontinua.wordpress.com/2021/02/18/cronica-de-susanale/

https://enricofanciotti.wordpress.com/2021/02/19/descifrarea-partiturii/

VACCINUL POPII

imaginecontinua

VACCINA POPEI

de TH.D.SPERANTIA

Intr-o zi intr-o bacanie

La o tuica si o maslina

Nu-stiu-anume cum se face

Vine vorba de vaccina.

Unul zice ca e buna,

Altul zice ca nu prea

Iar un altul mai de-adreptul

Spune chiar ca este rea.

-Este rea,graieste dansul

Si,poti spune orice vrei,

Eu sunt chiar in contra ei.

Da,e rea,deodata zice

Si parintele Vasile,

Un copil al lui Tanase

A murit la doua zile.

– Cum murit la doua zile?

Ce vorbesti?I-adevarat?

Da, murit la doua zile

Dupa ce l-a vaccinat,

Ca baiatul lui Tanase,

Uite,Miercuri, zi de post,

S-a urcat intr-un copac

Si-a cazut si mort a fost.

Citind micuta anecdota ,scrisa acum mai bine de 100 de ani, stau un pic stramb si incerc sa judec drept.Oare am evoluat vreun pic sau chiar suntem si noi cazuti din copac…

Versurile sunt extrase din…

Vezi articolul original 11 cuvinte mai mult

Rețeta de sâmbătă. Dulceață de coacăze (sau: De ce nu a mâncat Ștefan cel Mare dulceață?)

Carnete

coacazeOricât ar părea de curios, strămoșii noștri daci și romani habar nu aveau de dulceață. Nici Ștefan cel Mare nu a mâncat dulceață – cum nici mămăligă nu i-a fost dat să guste. Și asta pentru că, până la un moment anume al istoriei, europenii au conservat fructele numai în două feluri: uscate și puse la păstrare în miere (de altfel, varianta asta, cu fructele puse în miere, iar borcanul – sau chiupul de lut – îngropat în pământ aveam s-o întâlnesc și-ntr-un sat din Moldova, și-ntr-unul dintr-o insulă grecească, semn că unele rețetare străvechi încă se mai păstrează, pe ici pe colo).

Vezi articolul original 168 de cuvinte mai mult