Ex- Libris Ștefan N. Iorga

Ex Libris Ștefan N. Iorga, 1923

Ex-libris aparținând lui Ștefan N. Iorga, aplicat pe pagina de gardă a cărții: ” LA GRANDE OMBRE” de Conan Doyle, Ideal Bibliotheque, Edition Pierre Lafitte, Paris, aflată în colecția mea . Marele om nu este nimeni altul decât Napoleon Bonaparte.

Ștefan N. Iorga( 1906-1975), scriitor și medic, a fost unul din cei 11 copii ai lui Nicolae Iorga. El a primit cartea în seara de Crăciun al anului 1923 când avea 17 ani. Din păcate nu menționează și de la cine a primit cartea. Evident, ar fi fost mult mai interesant dacă această carte ar fi fost primită de la tatăl lui.

Ex-librisul constă într-o ștampilă cu numele lui și mențiunea olografă:” …1923/ Ștefan N. Iorga/ Pomul de crăciun al searii de 24 dec(embrie).stv.”.

Imagini cu Nicolae Iorga

• Nicolae Iorga în anul 1930
• Nicolae Iorga în anul 1931
• Nicolae Iorga în anul 1932, la o nuntă
• Ultima scrisoare a lui Nicolae Iorga, din anul 1940.

Formația ”ENRICO FANCIOTTI” la Mamaia

Muzică bună pe litoralul de altădată

Formația Enrico Fanciotti la Mamaia în anul 1965

Formația de muzică ușoară Enrico Fanciotti într-o inedită ipostază, în concert, pe terasa restaurantului Delta din Mamaia în august 1965. În acei ani, în care încă nu apăruseră discotecile, formația condusă de Enrico Fanciotti se bucura de un real succes.

Membri formației instrumentale de muzică ușoară Enrico Fanciotti în vara anului 1965

• Enrico Fanciotti – șef de orchestră
• Lozinschi Constantin – instrumentist
• Rainof Petre – instrumentist
• Pascal Ovidiu – instrumentist
• Giurgiu Dumitru – instrumentist
• Babescu Florin – instrumentist

* Lista membrilor este preluată din contractul de angajare, din data de 1 august 1965, dintre Intreprinderea de hoteluri și restaurante Mamaia și Enrico Fanciotti.

Sfinxul din Munții Bucegi

Fotografia Sfinxului din Bucegi în anul 1955

Sfinxul din Bucegi, circa 1955

O inedită fotografie a Sfinxului din munții Bucegi din anul 1955. Imaginea a fost surprinsă de Enrico Fanciotti, care printre alte pasiuni era și un talentat fotograf.

„Adorm adânc Bucegii, şi Noaptea-i netezeşte,
Pe tâmplele lor arse, cu mâinile-amândouă.
Sclipesc pe frunţi golaşe, ce somnul umezeşte,
Broboane mari de rouă.

Doar văile-aburite huiesc fără-ncetare
Şi darele de ceaţă, ca nişte serpi, la poale
Se duc pe nesimţite şi curg în depărtare
Cu apele la vale.

Atunci Singurătatea se scoală-ngândurată
Şi umblă, visătoare, pe streşini de-nălţime.
Stă ceasuri neclintită, de-o stâncă răzimată,
Şi cată-n adâncime.„

………………………………………

( SINGURĂTATE de Vasile Voiculescu)