RĂMÂI SĂ MAI GOLIM O CUPĂ

CÂNTEC

de OMAR KHAYAN

Modelarea lutului – sursă foto: imaginecontinua
Rămâi să mai golim o cupă
La vechiul han, dintre coclauri
Că, pentru vin și pentru tine,
Mai am în sân, trei pumni de aur!

Rămâi să ne-alinăm tristețea
Și setea cea făr-de-alinare
Cu-albastrul vin, cel de la hanul,
Din valea umbrelor fugare!

Ști tu, frumoaso, că ulciorul,
Din care bei înfrigurată,
E făurit din țărna scumpă,
Din țărna unui trup de fată?

L-a făurit cândva olarul
Cel stăpânit de duhul rău;
Din lutul unui trup de fată,
Frumos și cald ca trupul tău.

Ca măine, vom zăcea-n morminte,
Uitați și neștiuți de nime;
Ca măine, vor veni olarii
Să fure lut din țintirime!


Iar trupul tău, care ni-i astăzi
Cel mai dorit dintre limanuri,
Va fi un biet ulcior din care 
Vor bea drumeții pe le hanuri...