RECLAME

IPOSTAZE DE MARKETING

vanzatoarea de palarii

De unde va veni un cumparator: de la dreapta sau de stanga ?

Un exemplu de reclama fara cuvinte, doar bun simt si demnitate. Daca o vedeti stand pe o bancuta, intr-un parc, studiati oferta, poate reusiti sa produceti o mica bucurie si de ce nu, sa incurajati produsele romanesti, asa cum se produceau ele in vremurile de altadata…

vanzatoarea de palarii 1

http://imaginecontinua.wordpress.com/2014/06/29/portrete170/vanzatoarea-de-palarii-2/

* http://draganestivlasca.wordpress.com/2014/06/29/flori-50/vanzatoarea-de-palarii-4/

Reclame

Pe urmele Regelui Carol I, la Gastein. Unde se tratau principii, regii și împărații Europei?

Turist în Austria


Bad Gastein. O staţiune balneară, în Austria, aflată cam la aceeaşi altitudine cu Sinaia. Un loc pitoresc, în inima Alpilor, pe vechea vale romană a Gastunei, care, la altitudinea de aproape 1000 de metri, mi-a amintit de Sinaia românească. „O Sinaie” mai mare, cu clădiri mai impunătoare, mai cosmopolită. Un orăşel care, ca şi staţiunea de pe Valea Prahovei, poartă urmele paşilor unui rege român. La Bad Gastein şi-a petrecut patru veri la rând Regele Carol I. Un loc din care-i scria fratelui său Leopold, la Sigmaringen, pe 21 august 1904: „Sper ca această cură să-mi fie de folos (…). Vremea este frumoasă şi caldă, iar furtuni de scurtă durată răcoresc atmosfera. Fac doar plimbări mici, căci n-am voie să mă obosesc, dar zilnic mă văd cu diferite persoane venite aici la cură. (…) D. Sturza va veni miercuri şi îmi va aduce noile propuneri ale guvernului german”… (acest scurt…

Vezi articol original 3.748 de cuvinte mai mult

Suveranii României revin triumfal în Bucureştiul eliberat

Carnete

Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri

Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1 Decembrie în contextul Marii Uniri, dar omitem să amintim un fapt care a avut loc concomitent cu actul istoric de la Alba Iulia: reîntoarcerea Regelui Ferdinand în Bucureşti, în fruntea armatei care eliberase Capitala.

Presa “reînviată” de la Bucureşti scria, în epocă, pe larg despre cele două evenimente. La 21 noiembrie 1916, nemţii, cucerind Capitala, interziseseră apariţia majorităţii ziarelor româneşti (mai puţin cele care serveau propaganda germană), acestea reluându-şi apariţia doi ani mai târziu, la 31 octombrie (stil vechi)/13 noiembrie (stil nou), după recucerirea cetăţii lui Bucur. La 19 noiembrie/2 decembrie 1918, ziarul Universul îşi deschidea ediţia cu un articol intitulat “La Alba Iulia şi… Bucureşti”:

Vezi articol original 334 de cuvinte mai mult

Principesa Ileana – o nuntă pe Valea Prahovei. Trei zile ca-n poveşti

Carnete

Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a maritat fata cea mica… aaa… era sa spun „fata cea mica a Imparatului”… De fapt, mireasa a fost ultima dintre fiicele Reginei Maria a Romaniei si ale Regelui Ferdinand. Era in vara anului 1931 – trecusera patru ani de cand, in acelasi castel din munti bunul rege se stinsese din viata ­, cand Valea Prahovei s-a umplut de larma. Sinaia (si nu doar castelul, ci orasul intreg) era pavoazata de sarbatoare. Drapele nationale, cu insemnele regale, fluturau pe toate cladirile administrative, stalpii erau infasurati in crengi de brad, ghirlande de flori si de becuri multicolore se rasfirasera deasupra strazilor pe care alaiurile nuntasilor aveau sa treaca, iar de la gara la Castelul Peles multime de localnici si de turisti, ca sa nu mai vorbim de satenii veniti din zeci de sate dimprejur, asteptau cu flori in maini ivirea miresei.

Vezi articol original 881 de cuvinte mai mult

Medalion didactic: profesorul Ion Dinu, de la Şcoala Stăneşti-Argeş

Argesuldenord's Blog

dinu1În galeria de portrete ale dascălilor de elită din “Cartea de Onoare” a bătrânei Şcoli Generale din satul Stăneşti, com. Corbi, jud. Argeş, la loc de cinste se află şi portretul învăţătorului Ion Dinu, profesorul meu de matematici şi de muzici, diriginte şi director, un nume de aur, ca şi mentorii săi Constantin Crinu, Nicolae Vitan, Ioan Comandaşu, ctitorii şcolii. La “panoul de onoare” se adaugă, fără-ndoială, toţi profesorii mei din anii cincizeci, colegii săi de cancelarie Nicolae Hera, Mihail Dudu, Margareta Teodorescu (căsătorită Duţoiu), Zina Moisescu, Gh. Ungureanu şi alţii. În “medalionul didactic”, pe care îl păstrez, simbolic, în memoria conştiinţei mele, încă din leagănul copilăriei, la loc de cinste se află, ca o icoană strălucitoare, imaginea blândă şi surâzătoare a “Domnului Dinu”, aşa cum i se spunea familiar în satul nostru. Asumându-mi rolul de “mesager” al multor generaţii de elevi pe care Domnul Dinu i-a păstorit cu har…

Vezi articol original 1.863 de cuvinte mai mult